îmbăla

Romanian

Etymology

From în- +‎ bale.

Verb

a îmbăla (third-person singular present îmbălează, past participle îmbălat) 1st conjugation

  1. to moisten with saliva

Conjugation

    conjugation of îmbăla (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a îmbăla
gerund îmbălând
past participle îmbălat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmbălez îmbălezi îmbălează îmbălăm îmbălați îmbălează
imperfect îmbălam îmbălai îmbăla îmbălam îmbălați îmbălau
simple perfect îmbălai îmbălași îmbălă îmbălarăm îmbălarăți îmbălară
pluperfect îmbălasem îmbălaseși îmbălase îmbălaserăm îmbălaserăți îmbălaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmbălez să îmbălezi să îmbăleze să îmbălăm să îmbălați să îmbăleze
imperative — tu — — voi —
affirmative îmbălează îmbălați
negative nu îmbăla nu îmbălați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.