îmbărbăta

Romanian

Etymology

From bărbat. Compare Aromanian mbãrbãtedz, mbãrbãtari.

Verb

a îmbărbăta (third-person singular present îmbărbătează, past participle îmbărbătat) 1st conjugation

  1. to encourage
    Synonym: încuraja

Conjugation

    conjugation of îmbărbăta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a îmbărbăta
gerund îmbărbătând
past participle îmbărbătat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmbărbătez îmbărbătezi îmbărbătează îmbărbătăm îmbărbătați îmbărbătează
imperfect îmbărbătam îmbărbătai îmbărbăta îmbărbătam îmbărbătați îmbărbătau
simple perfect îmbărbătai îmbărbătași îmbărbătă îmbărbătarăm îmbărbătarăți îmbărbătară
pluperfect îmbărbătasem îmbărbătaseși îmbărbătase îmbărbătaserăm îmbărbătaserăți îmbărbătaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmbărbătez să îmbărbătezi să îmbărbăteze să îmbărbătăm să îmbărbătați să îmbărbăteze
imperative — tu — — voi —
affirmative îmbărbătează îmbărbătați
negative nu îmbărbăta nu îmbărbătați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.