îmboboci

Romanian

Etymology

From în- +‎ boboc +‎ -i.

Verb

a îmboboci (third-person singular present îmbobocește, past participle îmbobocit) 4th conjugation

  1. to bud

Conjugation

    conjugation of îmboboci (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a îmboboci
gerund îmbobocind
past participle îmbobocit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmbobocesc îmbobocești îmbobocește îmbobocim îmbobociți îmbobocesc
imperfect îmboboceam îmboboceai îmbobocea îmboboceam îmboboceați îmboboceau
simple perfect îmbobocii îmbobociși îmboboci îmbobocirăm îmbobocirăți îmbobociră
pluperfect îmbobocisem îmbobociseși îmbobocise îmbobociserăm îmbobociserăți îmbobociseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmbobocesc să îmbobocești să îmbobocească să îmbobocim să îmbobociți să îmbobocească
imperative — tu — — voi —
affirmative îmbobocește îmbobociți
negative nu îmboboci nu îmbobociți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.