îmbucurător

Romanian

Etymology

From îmbucura +‎ -ător.

Adjective

îmbucurător m or n (feminine singular îmbucurătoare, masculine plural îmbucurători, feminine and neuter plural îmbucurătoare)

  1. gratifying

Declension

Declension of îmbucurător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite îmbucurător îmbucurătoare îmbucurători îmbucurătoare
definite îmbucurătorul îmbucurătoarea îmbucurătorii îmbucurătoarele
genitive-
dative 		indefinite îmbucurător îmbucurătoare îmbucurători îmbucurătoare
definite îmbucurătorului îmbucurătoarei îmbucurătorilor îmbucurătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.