îmbumba

Romanian

Etymology

From în- +‎ bumb.

Verb

a îmbumba (third-person singular present îmbumbă, past participle îmbumbat) 1st conjugation

  1. to button

Conjugation

    conjugation of îmbumba (first conjugation, no infix)
infinitive a îmbumba
gerund îmbumbând
past participle îmbumbat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmbumb îmbumbi îmbumbă îmbumbăm îmbumbați îmbumbă
imperfect îmbumbam îmbumbai îmbumba îmbumbam îmbumbați îmbumbau
simple perfect îmbumbai îmbumbași îmbumbă îmbumbarăm îmbumbarăți îmbumbară
pluperfect îmbumbasem îmbumbaseși îmbumbase îmbumbaserăm îmbumbaserăți îmbumbaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmbumb să îmbumbi să îmbumbe să îmbumbăm să îmbumbați să îmbumbe
imperative — tu — — voi —
affirmative îmbumbă îmbumbați
negative nu îmbumba nu îmbumbați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.