îmburghezi

Romanian

Etymology

From în- +‎ burghez.

Verb

a îmburghezi (third-person singular present îmburghezește, past participle îmburghezit) 4th conjugation

  1. to become bourgeois

Conjugation

    conjugation of îmburghezi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a îmburghezi
gerund îmburghezind
past participle îmburghezit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmburghezesc îmburghezești îmburghezește îmburghezim îmburgheziți îmburghezesc
imperfect îmburghezeam îmburghezeai îmburghezea îmburghezeam îmburghezeați îmburghezeau
simple perfect îmburghezii îmburgheziși îmburghezi îmburghezirăm îmburghezirăți îmburgheziră
pluperfect îmburghezisem îmburgheziseși îmburghezise îmburgheziserăm îmburgheziserăți îmburgheziseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmburghezesc să îmburghezești să îmburghezească să îmburghezim să îmburgheziți să îmburghezească
imperative — tu — — voi —
affirmative îmburghezește îmburgheziți
negative nu îmburghezi nu îmburgheziți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.