împământa

Romanian

Etymology

From în- +‎ pământ.

Verb

a împământa (third-person singular present împământează, past participle împământat) 1st conjugation

  1. (electricity) to ground

Conjugation

    conjugation of împământa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a împământa
gerund împământând
past participle împământat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present împământez împământezi împământează împământăm împământați împământează
imperfect împământam împământai împământa împământam împământați împământau
simple perfect împământai împământași împământă împământarăm împământarăți împământară
pluperfect împământasem împământaseși împământase împământaserăm împământaserăți împământaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să împământez să împământezi să împământeze să împământăm să împământați să împământeze
imperative — tu — — voi —
affirmative împământează împământați
negative nu împământa nu împământați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.