împletire
Romanian
Etymology
Noun
împletire f (plural împletiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împletire | împletirea | împletiri | împletirile | |
| genitive-dative | împletiri | împletirii | împletiri | împletirilor | |
| vocative | împletire, împletireo | împletirilor | |||