împotmoli

Romanian

Etymology

From în- +‎ potmol.

Verb

a împotmoli (third-person singular present împotmolește, past participle împotmolit) 4th conjugation

  1. to bog down

Conjugation

    conjugation of împotmoli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a împotmoli
gerund împotmolind
past participle împotmolit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present împotmolesc împotmolești împotmolește împotmolim împotmoliți împotmolesc
imperfect împotmoleam împotmoleai împotmolea împotmoleam împotmoleați împotmoleau
simple perfect împotmolii împotmoliși împotmoli împotmolirăm împotmolirăți împotmoliră
pluperfect împotmolisem împotmoliseși împotmolise împotmoliserăm împotmoliserăți împotmoliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să împotmolesc să împotmolești să împotmolească să împotmolim să împotmoliți să împotmolească
imperative — tu — — voi —
affirmative împotmolește împotmoliți
negative nu împotmoli nu împotmoliți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.