împreunătură

Romanian

Etymology

From împreuna +‎ -ătură.

Noun

împreunătură f (plural împreunături)

  1. combination

Declension

Declension of împreunătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative împreunătură împreunătura împreunături împreunăturile
genitive-dative împreunături împreunăturii împreunături împreunăturilor
vocative împreunătură, împreunăturo împreunăturilor