împroșca

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic прочкать (pročkatĭ, “to burst”, of an abscess).

Pronunciation

  • IPA(key): /ɨm.proʃˈka/
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: îm‧proș‧ca

Verb

a împroșca (third-person singular present împroașcă, past participle împroșcat) 1st conjugation

  1. (transitive or intransitive) to splash, to spray
  2. (transitive, obsolete) to pelt (throw projectiles)

Conjugation

    conjugation of împroșca (first conjugation, no infix)
infinitive a împroșca
gerund împroșcând
past participle împroșcat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present împroșc împroști împroașcă împroșcăm împroșcați împroașcă
imperfect împroșcam împroșcai împroșca împroșcam împroșcați împroșcau
simple perfect împroșcai împroșcași împroșcă împroșcarăm împroșcarăți împroșcară
pluperfect împroșcasem împroșcaseși împroșcase împroșcaserăm împroșcaserăți împroșcaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să împroșc să împroști să împroaște să împroșcăm să împroșcați să împroaște
imperative — tu — — voi —
affirmative împroașcă împroșcați
negative nu împroșca nu împroșcați
  • proașcă

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.