înădușire
Romanian
Etymology
Noun
înădușire f (plural nădușiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | înădușire | înădușirea | nădușiri | nădușirile | |
| genitive-dative | nădușiri | nădușirii | nădușiri | nădușirilor | |
| vocative | înădușire, înădușireo | nădușirilor | |||
References
- înădușire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN