înțepătură
Romanian
Etymology
From înțepa + -ătură. Compare Italian inzeppatura.
Noun
înțepătură f (plural înțepături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | înțepătură | înțepătura | înțepături | înțepăturile | |
| genitive-dative | înțepături | înțepăturii | înțepături | înțepăturilor | |
| vocative | înțepătură, înțepăturo | înțepăturilor | |||