începător
Romanian
Etymology
Adjective
începător m or n (feminine singular începătoare, masculine plural începători, feminine and neuter plural începătoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | începător | începătoare | începători | începătoare | |||
| definite | începătorul | începătoarea | începătorii | începătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | începător | începătoare | începători | începătoare | |||
| definite | începătorului | începătoarei | începătorilor | începătoarelor | ||||
Noun
începător m (plural începători)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | începător | începătorul | începători | începătorii | |
| genitive-dative | începător | începătorului | începători | începătorilor | |
| vocative | începătorule | începătorilor | |||