încercare
Romanian
Etymology
From încerca (“to try”) + -re.
Pronunciation
- IPA(key): /ɨn.t͡ʃerˈka.re/
Noun
încercare f (plural încercări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | încercare | încercarea | încercări | încercările | |
| genitive-dative | încercări | încercării | încercări | încercărilor | |
| vocative | încercare, încercareo | încercărilor | |||