încoronat
Romanian
Etymology
Past participle of încorona.
Adjective
încoronat m or n (feminine singular încoronată, masculine plural încoronați, feminine and neuter plural încoronate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | încoronat | încoronată | încoronați | încoronate | |||
| definite | încoronatul | încoronata | încoronații | încoronatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | încoronat | încoronate | încoronați | încoronate | |||
| definite | încoronatului | încoronatei | încoronaților | încoronatelor | ||||