încovoiat
Romanian
Etymology
Past participle of încovoia.
Adjective
încovoiat m or n (feminine singular încovoiată, masculine plural încovoiați, feminine and neuter plural încovoiate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | încovoiat | încovoiată | încovoiați | încovoiate | |||
| definite | încovoiatul | încovoiata | încovoiații | încovoiatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | încovoiat | încovoiate | încovoiați | încovoiate | |||
| definite | încovoiatului | încovoiatei | încovoiaților | încovoiatelor | ||||