încrengătură

Romanian

Etymology

From în- +‎ creangă +‎ -tură, a calque of French embranchement.

Noun

încrengătură f (plural încrengături)

  1. (taxonomy) phylum

Declension

Declension of încrengătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative încrengătură încrengătura încrengături încrengăturile
genitive-dative încrengături încrengăturii încrengături încrengăturilor
vocative încrengătură, încrengăturo încrengăturilor