îndolia

Romanian

Etymology

From în- +‎ doliu.

Verb

a îndolia (third-person singular present îndoliază, past participle îndoliat) 1st conjugation

  1. to grieve

Conjugation

    conjugation of îndolia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a îndolia
gerund îndoliind
past participle îndoliat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îndoliez îndoliezi îndoliază îndoliem îndoliați îndoliază
imperfect îndoliam îndoliai îndolia îndoliam îndoliați îndoliau
simple perfect îndoliai îndoliași îndolie îndoliarăm îndoliarăți îndoliară
pluperfect îndoliasem îndoliaseși îndoliase îndoliaserăm îndoliaserăți îndoliaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îndoliez să îndoliezi să îndolieze să îndoliem să îndoliați să îndolieze
imperative — tu — — voi —
affirmative îndoliază îndoliați
negative nu îndolia nu îndoliați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.