îndruga

Romanian

Etymology

From în- +‎ drugă.

Verb

a îndruga (third-person singular present îndrugă, past participle îndrugat) 1st conjugation

  1. to mumble

Conjugation

    conjugation of îndruga (first conjugation, no infix)
infinitive a îndruga
gerund îndrugând
past participle îndrugat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îndrug îndrugi îndrugă îndrugăm îndrugați îndrugă
imperfect îndrugam îndrugai îndruga îndrugam îndrugați îndrugau
simple perfect îndrugai îndrugași îndrugă îndrugarăm îndrugarăți îndrugară
pluperfect îndrugasem îndrugaseși îndrugase îndrugaserăm îndrugaserăți îndrugaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îndrug să îndrugi să îndruge să îndrugăm să îndrugați să îndruge
imperative — tu — — voi —
affirmative îndrugă îndrugați
negative nu îndruga nu îndrugați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.