îngălăciune
Romanian
Etymology
Noun
îngălăciune f (plural îngălăciuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | îngălăciune | îngălăciunea | îngălăciuni | îngălăciunile | |
| genitive-dative | îngălăciuni | îngălăciunii | îngălăciuni | îngălăciunilor | |
| vocative | îngălăciune, îngălăciuneo | îngălăciunilor | |||