înnăditură
Romanian
Etymology
Noun
înnăditură f (plural înnădituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | înnăditură | înnăditura | înnădituri | înnăditurile | |
| genitive-dative | înnădituri | înnăditurii | înnădituri | înnăditurilor | |
| vocative | înnăditură, înnădituro | înnăditurilor | |||