înrăutăți

Romanian

Etymology

From în- +‎ răutate.

Verb

a înrăutăți (third-person singular present înrăutățește, past participle înrăutățit) 4th conjugation

  1. (reflexive) to worsen

Conjugation

    conjugation of înrăutăți (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a înrăutăți
gerund înrăutățind
past participle înrăutățit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înrăutățesc înrăutățești înrăutățește înrăutățim înrăutățiți înrăutățesc
imperfect înrăutățeam înrăutățeai înrăutățea înrăutățeam înrăutățeați înrăutățeau
simple perfect înrăutății înrăutățiși înrăutăți înrăutățirăm înrăutățirăți înrăutățiră
pluperfect înrăutățisem înrăutățiseși înrăutățise înrăutățiserăm înrăutățiserăți înrăutățiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înrăutățesc să înrăutățești să înrăutățească să înrăutățim să înrăutățiți să înrăutățească
imperative — tu — — voi —
affirmative înrăutățește înrăutățiți
negative nu înrăutăți nu înrăutățiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.