însăgetătură

Romanian

Etymology

From în- +‎ săgetătură.

Noun

însăgetătură f (plural însăgetături)

  1. (obsolete) a bowshot
    Synonym: săgetătură

Declension

Declension of însăgetătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative însăgetătură însăgetătura însăgetăture însăgetăturele
genitive-dative însăgetăture însăgetăturei însăgetăture însăgetăturelor
vocative însăgetătură, însăgetăturo însăgetăturelor

References

  • însăgetătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN