înspăimântător

Romanian

Etymology

From înspăimânta +‎ -ător.

Adjective

înspăimântător m or n (feminine singular înspăimântătoare, masculine plural înspăimântători, feminine and neuter plural înspăimântătoare)

  1. frightening

Declension

Declension of înspăimântător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite înspăimântător înspăimântătoare înspăimântători înspăimântătoare
definite înspăimântătorul înspăimântătoarea înspăimântătorii înspăimântătoarele
genitive-
dative 		indefinite înspăimântător înspăimântătoare înspăimântători înspăimântătoare
definite înspăimântătorului înspăimântătoarei înspăimântătorilor înspăimântătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.