însuma

Romanian

Etymology

From în- +‎ sumă.

Verb

a însuma (third-person singular present însumează, past participle însumat) 1st conjugation

  1. to total, to sum

Conjugation

    conjugation of însuma (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a însuma
gerund însumând
past participle însumat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present însumez însumezi însumează însumăm însumați însumează
imperfect însumam însumai însuma însumam însumați însumau
simple perfect însumai însumași însumă însumarăm însumarăți însumară
pluperfect însumasem însumaseși însumase însumaserăm însumaserăți însumaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să însumez să însumezi să însumeze să însumăm să însumați să însumeze
imperative — tu — — voi —
affirmative însumează însumați
negative nu însuma nu însumați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.