întrarma

Romanian

Etymology

From întru +‎ armă.

Verb

a întrarma (third-person singular present întrarmează, past participle întrarmat) 1st conjugation

  1. to arm

Conjugation

    conjugation of întrarma (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a întrarma
gerund întrarmând
past participle întrarmat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present întrarmez întrarmezi întrarmează întrarmăm întrarmați întrarmează
imperfect întrarmam întrarmai întrarma întrarmam întrarmați întrarmau
simple perfect întrarmai întrarmași întrarmă întrarmarăm întrarmarăți întrarmară
pluperfect întrarmasem întrarmaseși întrarmase întrarmaserăm întrarmaserăți întrarmaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să întrarmez să întrarmezi să întrarmeze să întrarmăm să întrarmați să întrarmeze
imperative — tu — — voi —
affirmative întrarmează întrarmați
negative nu întrarma nu întrarmați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.