înviorat
Romanian
Etymology
Past participle of înviora.
Adjective
înviorat m or n (feminine singular înviorată, masculine plural înviorați, feminine and neuter plural înviorate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | înviorat | înviorată | înviorați | înviorate | |||
| definite | învioratul | înviorata | înviorații | învioratele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | înviorat | înviorate | înviorați | înviorate | |||
| definite | învioratului | învioratei | învioraților | învioratelor | ||||
Verb
înviorat (past participle of înviora)
- past participle of înviora