șair
See also: şair
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish شاعر (şâir), from Arabic شَاعِر (šāʕir).
Noun
șair m (plural șairi)
- (obsolete) poet
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șair | șairul | șairi | șairii | |
| genitive-dative | șair | șairului | șairi | șairilor | |
| vocative | șairule | șairilor | |||
References
- șair in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN