șerpurel
Romanian
Etymology
From șarpe + -urel.
Noun
șerpurel m (plural șerpurei)
- diminutive of șarpe
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șerpurel | șerpurelul | șerpurei | șerpureii | |
| genitive-dative | șerpurel | șerpurelului | șerpurei | șerpureilor | |
| vocative | șerpurelule | șerpureilor | |||