șoricări

Romanian

Etymology

From șoricar.

Verb

a șoricări (third-person singular present șoricărește, past participle șoricărit) 4th conjugation

  1. to hunt mice

Conjugation

    conjugation of șoricări (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a șoricări
gerund șoricărind
past participle șoricărit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șoricăresc șoricărești șoricărește șoricărim șoricăriți șoricăresc
imperfect șoricăream șoricăreai șoricărea șoricăream șoricăreați șoricăreau
simple perfect șoricării șoricăriși șoricări șoricărirăm șoricărirăți șoricăriră
pluperfect șoricărisem șoricăriseși șoricărise șoricăriserăm șoricăriserăți șoricăriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șoricăresc să șoricărești să șoricărească să șoricărim să șoricăriți să șoricărească
imperative — tu — — voi —
affirmative șoricărește șoricăriți
negative nu șoricări nu șoricăriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.