șoselui

Romanian

Etymology

From șosea +‎ -ui.

Verb

a șoselui (third-person singular present șoseluiește, past participle șoseluit) 4th conjugation

  1. to pave a road

Conjugation

    conjugation of șoselui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a șoselui
gerund șoseluind
past participle șoseluit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șoseluiesc șoseluiești șoseluiește șoseluim șoseluiți șoseluiesc
imperfect șoseluiam șoseluiai șoseluia șoseluiam șoseluiați șoseluiau
simple perfect șoseluii șoseluiși șoselui șoseluirăm șoseluirăți șoseluiră
pluperfect șoseluisem șoseluiseși șoseluise șoseluiserăm șoseluiserăți șoseluiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șoseluiesc să șoseluiești să șoseluiască să șoseluim să șoseluiți să șoseluiască
imperative — tu — — voi —
affirmative șoseluiește șoseluiți
negative nu șoselui nu șoseluiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.