șperț

Romanian

Etymology

Borrowed from German Sperrzeug.

Noun

șperț n (plural șperțuri)

  1. bribe

Declension

Declension of șperț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative șperț șperțul șperțuri șperțurile
genitive-dative șperț șperțului șperțuri șperțurilor
vocative șperțule șperțurilor