șpriț

See also: sprit, Sprit, and sprīt

Romanian

Etymology

Borrowed from German Spritzer.

Noun

șpriț n (plural șprițuri)

  1. spritzer

Declension

Declension of șpriț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative șpriț șprițul șprițuri șprițurile
genitive-dative șpriț șprițului șprițuri șprițurilor
vocative șprițule șprițurilor