șuier
Romanian
Etymology 1
Verb
șuier
- first-person singular present indicative/subjunctive of șuiera
Etymology 2
Back-formation from șuiera.
Noun
șuier n (plural șuiere)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șuier | șuierul | șuiere | șuierele | |
| genitive-dative | șuier | șuierului | șuiere | șuierelor | |
| vocative | șuierule | șuierelor | |||