șuti

See also: Appendix:Variations of "suti"

Romanian

Etymology

Borrowed from Romani šuto.

Verb

a șuti (third-person singular present șutește, past participle șutit) 4th conjugation

  1. (slang) to steal

Conjugation

    conjugation of șuti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a șuti
gerund șutind
past participle șutit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șutesc șutești șutește șutim șutiți șutesc
imperfect șuteam șuteai șutea șuteam șuteați șuteau
simple perfect șutii șutiși șuti șutirăm șutirăți șutiră
pluperfect șutisem șutiseși șutise șutiserăm șutiserăți șutiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șutesc să șutești să șutească să șutim să șutiți să șutească
imperative — tu — — voi —
affirmative șutește șutiți
negative nu șuti nu șutiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.