Țicuș

See also: Ticuș and -ticus

Romanian

Etymology

From Țicu +‎ -uș.

Proper noun

Țicuș m (genitive/dative lui Țicuș)

  1. a surname

References

  • Iordan, Iorgu (1983) Dicționar al numelor de familie românești [A Dictionary of Romanian Family Names]‎[1], Bucharest: Editura Științifică și Enciclopedică
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.