țepușă
Romanian
Etymology
From țeapă + -ușă.
Noun
țepușă f (plural țepușe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | țepușă | țepușa | țepușe | țepușele | |
| genitive-dative | țepușe | țepușei | țepușe | țepușelor | |
| vocative | țepușă, țepușo | țepușelor | |||