țepuliță

Romanian

Etymology

From țeapă +‎ -uliță.

Noun

țepuliță f (plural țepulițe)

  1. diminutive of țeapă

Declension

Declension of țepuliță
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative țepuliță țepulița țepulițe țepulițele
genitive-dative țepulițe țepuliței țepulițe țepulițelor
vocative țepuliță, țepulițo țepulițelor

References

  • țepuliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN