țințar

Romanian

Etymology

Borrowed from Serbo-Croatian cincar, from Aromanian tsintsi.

Noun

țințar m (plural țințari)

  1. Aromanian

Declension

Declension of țințar
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative țințar țințarul țințari țințarii
genitive-dative țințar țințarului țințari țințarilor
vocative țințarule țințarilor

Synonyms