țintișoară
Romanian
Etymology
Noun
țintișoară f (plural țintișoare)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | țintișoară | țintișoara | țintișoare | țintișoarele | |
| genitive-dative | țintișoare | țintișoarei | țintișoare | țintișoarelor | |
| vocative | țintișoară, țintișoaro | țintișoarelor | |||