țintit

Romanian

Etymology

Past participle of ținti.

Adjective

țintit m or n (feminine singular țintită, masculine plural țintiți, feminine and neuter plural țintite)

  1. targeted

Declension

Declension of țintit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite țintit țintită țintiți țintite
definite țintitul țintita țintiții țintitele
genitive-
dative 		indefinite țintit țintite țintiți țintite
definite țintitului țintitei țintiților țintitelor

Verb

țintit (past participle of ținti)

  1. past participle of ținti
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.