άκριτος
See also: ἄκριτος
Greek
Adjective
άκριτος • (ákritos) m (feminine άκριτη, neuter άκριτο)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | feminine | neuter | masculine | feminine | neuter | ||
| nominative | άκριτος (ákritos) | άκριτη (ákriti) | άκριτο (ákrito) | άκριτοι (ákritoi) | άκριτες (ákrites) | άκριτα (ákrita) | |
| genitive | άκριτου (ákritou) | άκριτης (ákritis) | άκριτου (ákritou) | άκριτων (ákriton) | άκριτων (ákriton) | άκριτων (ákriton) | |
| accusative | άκριτο (ákrito) | άκριτη (ákriti) | άκριτο (ákrito) | άκριτους (ákritous) | άκριτες (ákrites) | άκριτα (ákrita) | |
| vocative | άκριτε (ákrite) | άκριτη (ákriti) | άκριτο (ákrito) | άκριτοι (ákritoi) | άκριτες (ákrites) | άκριτα (ákrita) | |