ανακριτική

Greek

Noun

ανακριτική • (anakritikín (uncountable)

  1. (criminology) investigative/forensic methodology

Declension

Declension of ανακριτική
singular
nominative ανακριτική (anakritikí)
genitive ανακριτικής (anakritikís)
accusative ανακριτική (anakritikí)
vocative ανακριτική (anakritikí)

Adjective

ανακριτική • (anakritikí)

  1. nominative/accusative/vocative feminine singular of ανακριτικός (anakritikós)

Further reading