ντανταϊσμός
Greek
Noun
ντανταϊσμός • (ntantaïsmós) m (uncountable)
Declension
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | ντανταϊσμός (ntantaïsmós) | ντανταϊσμοί (ntantaïsmoí) |
| genitive | ντανταϊσμού (ntantaïsmoú) | ντανταϊσμών (ntantaïsmón) |
| accusative | ντανταϊσμό (ntantaïsmó) | ντανταϊσμούς (ntantaïsmoús) |
| vocative | ντανταϊσμέ (ntantaïsmé) | ντανταϊσμοί (ntantaïsmoí) |
Further reading
- ντανταϊσμός on the Greek Wikipedia.Wikipedia el