إساءة
Arabic
Noun
إِسَاءَة • (ʔisāʔa) f
- verbal noun of أَسَاءَ (ʔasāʔa) (form IV)
Declension
| singular | singular triptote in ـَة (-a) | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | إِسَاءَة ʔisāʔa |
الْإِسَاءَة al-ʔisāʔa |
إِسَاءَة ʔisāʔat |
| nominative | إِسَاءَةٌ ʔisāʔatun |
الْإِسَاءَةُ al-ʔisāʔatu |
إِسَاءَةُ ʔisāʔatu |
| accusative | إِسَاءَةً ʔisāʔatan |
الْإِسَاءَةَ al-ʔisāʔata |
إِسَاءَةَ ʔisāʔata |
| genitive | إِسَاءَةٍ ʔisāʔatin |
الْإِسَاءَةِ al-ʔisāʔati |
إِسَاءَةِ ʔisāʔati |