إصباح
See also: أصباح
Arabic
Noun
إِصْبَاح • (ʔiṣbāḥ) m
- verbal noun of أَصْبَحَ (ʔaṣbaḥa) (form IV)
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | إِصْبَاح ʔiṣbāḥ |
الْإِصْبَاح al-ʔiṣbāḥ |
إِصْبَاح ʔiṣbāḥ |
| nominative | إِصْبَاحٌ ʔiṣbāḥun |
الْإِصْبَاحُ al-ʔiṣbāḥu |
إِصْبَاحُ ʔiṣbāḥu |
| accusative | إِصْبَاحًا ʔiṣbāḥan |
الْإِصْبَاحَ al-ʔiṣbāḥa |
إِصْبَاحَ ʔiṣbāḥa |
| genitive | إِصْبَاحٍ ʔiṣbāḥin |
الْإِصْبَاحِ al-ʔiṣbāḥi |
إِصْبَاحِ ʔiṣbāḥi |