تعصير
Arabic
Noun
تَعْصِير • (taʕṣīr) m
- verbal noun of عَصَّرَ (ʕaṣṣara) (form II)
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | تَعْصِير taʕṣīr |
التَّعْصِير at-taʕṣīr |
تَعْصِير taʕṣīr |
| nominative | تَعْصِيرٌ taʕṣīrun |
التَّعْصِيرُ at-taʕṣīru |
تَعْصِيرُ taʕṣīru |
| accusative | تَعْصِيرًا taʕṣīran |
التَّعْصِيرَ at-taʕṣīra |
تَعْصِيرَ taʕṣīra |
| genitive | تَعْصِيرٍ taʕṣīrin |
التَّعْصِيرِ at-taʕṣīri |
تَعْصِيرِ taʕṣīri |