ضواء
Arabic
Noun
ضُوَاء • (ḍuwāʔ) m
- verbal noun of ضَاءَ (ḍāʔa) (form I)
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | ضُوَاء ḍuwāʔ |
الضُّوَاء aḍ-ḍuwāʔ |
ضُوَاء ḍuwāʔ |
| nominative | ضُوَاءٌ ḍuwāʔun |
الضُّوَاءُ aḍ-ḍuwāʔu |
ضُوَاءُ ḍuwāʔu |
| accusative | ضُوَاءً ḍuwāʔan |
الضُّوَاءَ aḍ-ḍuwāʔa |
ضُوَاءَ ḍuwāʔa |
| genitive | ضُوَاءٍ ḍuwāʔin |
الضُّوَاءِ aḍ-ḍuwāʔi |
ضُوَاءِ ḍuwāʔi |