ἀνανήψεις

Ancient Greek

Pronunciation

 

Noun

ᾰ̓νᾰνήψεις • (ănănḗpseisf

  1. (Koine) nominative/accusative/vocative plural of ᾰ̓νᾰνηψῐς (ănănēpsĭs)

Verb

ᾰ̓νᾰνήψεις • (ănănḗpseis)

  1. second-person singular future indicative active of ᾰ̓νᾰνήφω (ănănḗphō)